Anisipare, luna a 11-a

Dupa expresiile consacrate de amerizare si aterizare introducem cuvantul anisipare si se refera la faptul ca Alessia a aterizat pe nisip luna asta, pe plaja de la Mamaia. Chiar daca suntem foarte mici Alessia este la al doilea sezon la mare. Anul trecut, la o luna si jumatate, a fost pentru prima data. Dar daca anul trecut a stat numai pe sezlong si cu umbreluta, anul acesta a lasat deoparte manierele elegante si a coborat direct in nisip unde s-a impodobit din cap pana in picioare cu pretioasele fire de nisip.
Pe masura ce petrecem mai mult timp in preajma lucrurilor incepem sa le cunoastem din ce in ce mai bine De data asta suntem la a doua experienta la mare, pe plaja, si daca prima data ne-am uitat de la distanta acum facem corp comun cu nispul si nu mai exista delimitare clara intre copil si nisip. Este atat de fascinata de nisip incat isi pune si in cap si ne e teama sa nu se camufleze complet ca un mic cameleon. Lumea nisipului o preocupa atat de mult incat ne-am propus un obiectiv indraznet, un castel de nisip.
Alessia este inaintea inaltarii primului castel de nisip. Momentul cand lucrurile inca nu s-au intamplat dar sunt gata sa se intample sunt importante prin faptul ca acum creativitatea, indemanarea se formeaza. Alessia este la momentul in care invata sa aseze caramida, peste caramida, sau nisip peste nisip, pentru a face primul ei castel de nisip. Si sunt atatea momente haioase la cursurile de vara pentru micii constructori. Acum observa utilitatea apei, necesitatea materiei prime de calitate, decorurile scocilor care vor face castelul mai fumos, sensul utilajelor-lopatica, galetusa, nevoia unui consilier-parintii etc
Acum rupandu-ne putin de activitatea de constructie as putea spune filozofic:ce lucru frumos a fost inventat pentru a face legatura intre pamant si mare ! Sunt de parere ca genul acesta de legatura ar trebui sa existe intre multe lucruri si intre oameni. De asemenea sper ca Alessia sa aiba cat mai multe poze care sa faca legatura cu copilaria ei cand a fi mai mare. De aceea pozam ca sa avem!
Cred ca asa s-a realizat si facerea lumii. Cineva important , nu spun nume, seful nostru al tuturor statea pe plaja si a inceput si a facut la inceput o movilita mica de nisip. Si pentru ca i-a placut apoi a mai pus apa, a mai pus cine stie ce, dar in primul rand a apus suflet si a iesit omul. Jocul in nisip este creator de energie si inspiratie!
Nisipul pare sa-i creeze si Alessiei inspiratie si energie si as putea spune ca dorinta de a strange in maini nisipul declanseaza un domino al actiunilor pozitive. Asta ii va schimba strangerea de mana care va deveni mai fina. Daca ne va strange cu manuta mai fina noi o sa zimbim mai mult, daca o sa zimbim mai mult o sa fim mai fericiti. Daca noi o sa fim mai fericit cei de langa noi or sa fie mai fericiti. Ma opresc aici ca sa nu fac inconjorul planetei atat de repede………
Si cum este si normal a venit si sfarsitul zilei care nu stiu cum e la altii dar pentru noi a fost greu sa dezlipim copilul de plaja. Se crease un lipici intre ei si a trebuit sa luam nisip si acasa in pantofi pentru a fi siguri ca avem ceva din magia plajei permanent cu noi. Si acum in timp ce scriu ma uit la un vas de sticla plin cu nisip si cu scoici culese de la mare ca sa fiu sigur ca ma intorc cat pot de repede iar Alessia, pregatindu-se sa construiasca primul ei castel, va zambi la fasia de nisip ce ne ajuta sa alunecam frumos in mare.