Daca ar vorbi si bebelusii de 4 luni...ce ar zice ...

As putea spune ca m-am obisnuit cu copilul, cu bebele dar nu este chiar asa. Chiar acum scriu cu ea in brate. Asta inseamna ca scriu cu o mana. Am vazut o reclama in care oamenii faceau absolut toul cu o mana pentru ca cealalta trebuia sa tina berea. Ceva in genul asta e si cu bebele. Dar sa nu comparam bebele cu berea pentru ca bebele e mai tare ca alcoolul. Te face sa zambesti mai repede !Dar sa revenim de la varianta masculina de a povesti despre un copil chiar la copil. Acum la 4 luni avem deja puterea de a scoate chiote. Ne place mult tot ce e colorat si avem jucarii pe care le putem strange in minute. Ii recunoastem pe mami si tati. Ne facem prieteni noi si in fiecare zi gasim o modalitate noua de a-i convinge pe parinti ca au facut o minune ! Ii cunosc si exact cand se asteapta mai putin incep sa comunic in limbajul meu, chiote si gangureli asemanatoare cu ale unui delfin. Si pentru ca parintii stau ca la spectacol cateodata incep sa le arat chestii noi: cum sa apuci suzeta cu manuta si sa o bagi in gura, cum sa te rasucesti in pat, doar din balans, fara sa folosesti mainile si picioarele, cum sa bagi degetul in gura, fara sa sa faci asta in gluma, ci ca exercitiu pentru pregatirea gingiilor. Acum poate nu pare mare lucru dar nu exista academie pentru bebelusi pentru ca noi schimbam si dezvoltam in fiecare zi alte deprinderi si nu intotedauna ce se asteapta parintii in general. Nu vorbesc de ai mei care sunt uimiti la orice gest si miscare pe care o execut pentru prima data. Uimirea lor ar putea fi desenata usor pentru ca e suficint sa faci doi ochi mari o gura casca si asta e chipul lor !

Imi place sa scriu din punctul de vedere al bebelusului dar sa nu uitam si punctul de vedere al cateilor care in sfarsit au fost observati si catelul mic nu mai poate de bucurie sa-si castige noul admirator. Face giumbuslucuri si se joaca singura si cred ca in capul ei se si gandeste la un nou tovaras de joaca. Catelul mare, caci avem doi, este foarte plictistit si copilul il iubeste mai mult pe el ptr ca e mai colorat. Aproape ca as incerca un pariu : la care se va duce bebele cand va fi pe picioare, la cel mic, negru, jucaus si lingusitor sau la cel mare plictist, colorat si indiferent!?

Pariurile nu sunt totul mai ales cand cateii nu au bani asa ca ne intoarcem la oameni, la parinti. Pentru noi este important fiecare zambet si preferam sa ne trezim cu zambetul ei, caci dimineata e foarte vesela. Mai preferam sa ne petrecem cat mai mult timp cu ea si eu ca tati sa o schimb de cate ori este nevoie. Mami zice ca asta creeaza o legatura mai puternica cu copilul si trebuie sa recunosc ca atunci cand o schimb rade in continuu. Avem intalnire cu baita in fiecare seara si iar radem toti trei. Si cam asa zi de zi ne ca un chiot lung de bucurie !
Gata, trebuie sa plec pentru ca intre timp bebele a adormit si acum iar s-a trezit si trebuie sa radem iar toti trei !